Atât de mare-I Dumnezeu

Atât de mare-I Dumnezeu,
Şi Universul nu-L cuprinde,
Şi-a Lui mărire-n empireu
Prin veşnicii, Ea se întinde.

Ea înglobează şi pământul
Planeta lumii, cea albastră,
Care-i creat prin Cuvântul
Legat de existenţa noastră.

O zi... mărturiseşte altei zi,
Şi-n mod tăcut, istoriseşte,
Cum prin puterea-I rândui
Atâtea legi, ce cârmuieşte.

Fără de vorbe prin cuvinte
Îşi spun etern povestea lor:
Miracol viu ce le cuprinde
Prin forţa Lui, de Creator.

Şi-astfel se-ntinde măreţia
Învăluindu-ne-n clemenţă,
A Celui Sfânt, ce veşnicia
Egală-i cu-a Lui existenţă.