In marea de pacate
in valuri de necaz,
mai sus de-acestea toate
Golgota sta si az',
din chinuri si pieire
scaparea e la ea -
liman de izbavire
aceasta-i Golgota.

Atatea rani amare
si plans nemangaiat
si-atata framantare
sub ea s-a alinat,
caci orisice durere
se stinge langa ea -
izvor de mangaiere
aceasta-i Golgota.

In zilele-ntristate
in noptile pustii
aduce neuitate
si sfinte bucurii,
viata cea pustie
cu ea se va umplea -
izvor de bucurie
aceasta-i Golgota.

Cand sufletul suspina
de patimi framantat
acolo il alina
un cantec minunat
a Crucii Jertfa canta
de taina-nchisa-n ea -
cantarea cea mai sfanta
aceasta-i Golgota.

O inima zdrobita
de plans nestavilit
ajunge fericita
cand harul i-a gasit;
acolo-i mantuirea
slavita ce-i lipsea -
deplina fericire
aceasta-i Golgota.

In fata marii moarte
e limpede izvor
ce-n veci de veci imparte
viata tuturor
Tasneste din vecie
si-n veci nu va seca -
izvor de apa vie aceasta-i Golgota.

Din adancimi de rele
scaparea e in sus,
in orice clipe grele
nadejdea e Isus.
sub Crucea rastignirii
in Jertfa de pe ea
e pretul mantuirii
aceasta-i Golgota.

Si harul Jertfei sfinte
tot caut sa-l inteleg
dar n-a fost inca minte
sa i-l cuprinda-ntreg.
E mai presus de fire
de tot e mai presus -
Si-nfrant de-a ei marire
ma-nchin si plang Isus.