Autor: Paul Cimpeanu

Vizualizari: 2197

Sa zicem ca in toate sa fie binecuvantat numele Tatalui, a Fiului si a Duhului Sfant, in veci. AMIN!

"In noaptea zilei cand avea de gand Irod sa-l infatiseze la judecata, Petru dormea intre doi ostasi, legat de maini cu doua lanturi; si niste pazitori pazeau temnita la usa." (Faptele Apostolilor 12:6)

La prima vedere este de neinteles, comportamentul lui Petru, fiind prins si inchis pentru credinta lui in Isus din Nazareth, in temnita de maxima securitate a imparatului Irod.
Nu cu mult timp inainte de acest episod, pentru ca crestinii treceau printr-o perioada de mari prigoniri, spre deliciul iudeilor, un alt apostol, Iacov fratele lui Ioan a fost prins de Irod, acest vrajmas al crestinilor, si ucis cu sabia, Iacov fiind primul martir dintre apostolii bisericii primare. Dar cu toate ca pericolul mortii, la fel ca in cazul lui Iacov, plana asupra capului lui Petru, el in loc sa fie plin de spaima si de groaza ... dormea, si inca dus, ca a fost nevoie ca ingerul Domnului sa-l scuture bine ca el sa se trezeasca din somn.
Oare ce l-a determinat pe ravnosul apostol Petru sa aiba o asemenea atitudine in fata pericolului? ... se baza oare pe faptul ca biserica inalta rugaciuni de izbavire pentru el? Era oare Petru convins de acesta sau avea un alt motiv de incredere? Si de aceea el in fata pericolului mortii iminente, era linistit, netulburat si plin de pace, putand sa doarma dus ...
Sa ne amintim faptul ca in acest episod, prezentat de doctorul Luca in Faptele Apostolilor 12, apostolul Petru ,nu mai era cel dinainte, de la inaltarea Domnului Isus la cer, trecusera deja cativa ani, nu chiar asa de multi si probabil ca credinta apostolului se intarise considerabil. Credinta adevarata se fortifica in noi, nu peste noapte cum cred unii, ci asemenea stejarului caruia ii trebuie ani si ani ca sa creasca si dupa ce a crescut, nici un vant nu-l mai poate dobori, tot asa este si cu credinta noastra. Ce putem invata de la apostol ?

1. Sa ne incredem in Cuvantul lui Dumnezeu.
Dar sa ne amintim un episod din trecutul lui Petru, in care Isus tocmai fusese prins, rastignit si omorat. Petru se lepadase de El, cu putin timp inainte de moartea Sa pe Golgota. Urmeaza cainta lui Petru si intoarcerea lui la Dumnezeu, Domnul Isus asa cum a promis a inviat din morti si dupa toate acestea, are loc o intalnire pe malurile marii Tiberiadei (Ioan 21) intre Isus Hristos cel inviat si apostoli, printre care se afla si Petru. Aici are loc o intalnire, in care Domnul Isus nu reproseaza nimanui nimic, nici macar lui Petru care se lepadase cu blestem de El inaintea unor oameni neinsemnati, ci aici in acesta intalnire Domnul Isus il reabiliteaza pe Petru, ca apostol al Sau (Ioan 21:15-17). Si se mai intampla ceva :
Domnul Isus, Cuvantul Vietii, il asigura pe Petru ca el va trai, pana va ajunge batran, si altul il va incinge (imbraca) si il vor duce unde nu va voi (va muri ca martir). (Ioan 21:18)
Apostolul Petru, probabil trecut de prima tinerete, dar care inca nu era batran, doarme si este plin de pace in fata pericolului, pentru ca se incredea in Cuvantul Domnului Isus! Stia ca nu va muri, pentru ca inca nu ajunse-se batran, dupa cuvantul lui Isus. La crezut pe Isus pe cuvant, de aceea era linistit si dormea.

2. Sa nu ne ingrijoram de nimic, caci viata noastra se afla in mainile lui Dumnezeu.
Oare noi cum reactionam in fata necazurilor, a pericolelor de tot felul, in fata lipsurilor? Suntem noi la fel de plini de pace si increzatori in promisiunile lui Dumnezeu, precum apostolul Petru?
Sau ne stresam, ne amaram si cartim impotriva lui Dumnezeu nelinistiti fiind? Stim bine ca ingrijorarea este un pacat, care arata necredinciosia noastra fata de El.
"Cauta-ti mai intai, Imparatia cerurilor si neprihanirea Lui, si toate aceste lucruri (materiale) va vor fi date pe deasupra." (Matei 6:33)
"Nu va ingrijorati de nimic ..." (Filipeni 4:6)
"Aruncati asupra Lui, toate ingrijorarile voastre ..." (1 Petru 5:7)
Nu avem nici un motiv sa ne ingrijoram si sa intram in panica, orice s-ar intampla cu noi, noi suntem copiii lui Dumnezeu si El a promis ca se va ingriji de noi .
Amin!